Retailerii au vânzări uriaşe pe metru pătrat în hipermarketurile din România, mai mari decât cele din Spania sau Germania. România ocupă locul doi în Europa, după Franţa, la câştigurile pe metru pătrat ale lanţurilor de hipermarketuri, potrivit datelor prezentate ieri de Carrefour, în cadrul unui seminar despre piaţa de retail organizat de Finmedia. Vânzările marilor lanţuri de magazine prezente în România se ridică în medie la 10.200 de euro pe metru pătrat anual, a doua cea mai bună performanţă din Europa după Franţa, unde ajung la 13.200 de euro, potrivit datelor furnizate de Roland Berger către retailerul Carrefour şi aferente anului 2006.
La mare distanţă, vânzările realizate de retaileri în România sunt urmate de Spania, cu 7.100 de euro pe metru pătrat, şi Germania, cu 4.200 de euro.
Metro e lider
În România, cele mai mari vânzări au fost obţinute de reţeaua de magazine cash&carry Metro, cu 10.300 de euro pe metru pătrat, urmată de supermarketurile Carrefour cu 9.775 de euro pe metru pătrat, de Billa - cu 9.302 euro, şi Plus - 7.800 de euro pe metru pătrat pe an.
„Cifra se explică în mare măsură prin numărul mic de unităţi din comerţul modern“, a spus Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour. Comerţul modern reprezenta, la sfârşitul anului trecut, circa 39% în totalul vânzărilor de retail din România. Prin comparaţie, comerţul modern ajunge la 99,6%, în Franţa, şi la 94,3% în Spania, la 47,5% în Ungaria şi 42% în Polonia.
Angajaţii dau dureri de cap
Sectorul românesc de retail se confruntă cu mari probleme de recrutare a angajaţilor, în special în zona Capitalei, având în vedere nivelul scăzut al şomajului şi fluctuaţia forţei de muncă, într-unul dintre momentele cu cel mai mare ritm de expansiune a retailului, a comentat Andreea Mihai.
„Anul trecut, şomajul a fost de 6,3% la nivelul României. La nivelul Bucureştiului, acest indicator s-a situat la 2%, ceea ce înseamnă că doar cei care nu vor nu muncesc. Dacă în unele zone ale ţării reuşim să recrutăm angajaţi, în schimb în Bucureşti este foarte greu să-i păstrăm şi pe cei existenţi“, a mai spus Mihai.
Totodată, retailerul francez se confruntă în Bucureşti cu un grad ridicat al fluctuaţiei angajaţilor.
DECIZIE
Codul este concurenţial
Reprezentanţii Consiliului Concurenţei apreciază că, în condiţiile actuale de piaţă, Codul de Bune Practici semnat de retaileri şi furnizorii de alimente nu contravine legislaţiei din domeniul concurenţei, dar avertizează că aplicarea prevederilor nu trebuie să conducă la o „transparenţă excesivă“. „În condiţiile actuale de piaţă, Codul de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare nu contravine în mod expres legislaţiei în domeniul concurenţei“, se arată într-un comunicat al instituţiei care a avizat documentul. Consiliul avertizează însă că va continua să monitorizeze sectorul, inclusiv felul în care este aplicat Codul de Bune Practici, şi că va interveni în cazul în care legislaţia este încălcată.
Sursa evz.ro
